Așezată chiar la șoseaua principală ce traversează satul Salatrucu de Jos, casa are latura principală orientată către vest.
Casa a fost construită de către grefierul Ciutescu pentru a doua sa soție, Ines Ciutescu. De origine italiană, aceasta a venit împreună cu frații ei, odată cu valul de refugiați de război, motiv pentru care casa a fost de la bun început gândită să poată acomoda o familie numeroasă. Materialele de construcție folosite au fost durabile și rezistente.
Temelia casei este din piatră, iar pereții sunt realizați din zidărie de cărămidă. Beciul se întinde sub amfilada de camere de pe latura sudică. Acoperișul masiv este îmbrăcat în țiglă ceramică de tip solzi, și are frontoane din lemn, cu ferestre prin care podul primește lumina.
Fațadele casei și sala de la șosea sunt prevăzute cu diverse modele din tencuială decorativă: profile de cornișă și ancadramente de ferestre, imitații de bosaj, casete decorative cu numele proprietarului și anul de construcție.
Casa are patru camere și o bucătărie foarte mare, o sală generoasă în partea din față a casei și încă una în partea din spate, către râu. Lipite de clădire, în partea dinspre curte, se găsesc un coteț și o magazie de lemne.
Cele cinci încăperi sunt ordonate de o parte și de alta a unui hol lung, dispus central. Prima cameră din stânga intrării a avut, pentru o perioadă de timp, funcțiunea de magazin alimentar. Accesul către acest magazin se făcea din curte, printr-o ușa care în prezent este zidită, iar nișa rămasă este acoperită de un dulap. Ultima cameră, cu vedere către curtea din spate, este bucătăria. Accesul către aceasta se face din sala închisă, aflată în partea din spate a casei. Pe fațada de la miazăzi, camera din mijloc este prevăzută cu câteva trepte de ieșire în curte.
Interiorul casei este decorat cu diverse tablouri și tapiserii țesute, realizate de verișoara soției, pictorița de origine italiană Olivotto Marietta.